Artwork

Conteúdo fornecido por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural. Todo o conteúdo do podcast, incluindo episódios, gráficos e descrições de podcast, é carregado e fornecido diretamente por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural ou por seu parceiro de plataforma de podcast. Se você acredita que alguém está usando seu trabalho protegido por direitos autorais sem sua permissão, siga o processo descrito aqui https://pt.player.fm/legal.
Player FM - Aplicativo de podcast
Fique off-line com o app Player FM !

Cum ne pregătim pentru noua ordine climatică?

27:24
 
Compartilhar
 

Manage episode 441458579 series 2793598
Conteúdo fornecido por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural. Todo o conteúdo do podcast, incluindo episódios, gráficos e descrições de podcast, é carregado e fornecido diretamente por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural ou por seu parceiro de plataforma de podcast. Se você acredita que alguém está usando seu trabalho protegido por direitos autorais sem sua permissão, siga o processo descrito aqui https://pt.player.fm/legal.

Au fost din nou temperaturi record în această vară, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Care sînt cauzele și la ce să ne așteptăm în continuare? Cum ne adaptăm la noua ordine climatică? Le-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21.

De ce e nevoie pe termen mai lung pentru zonele cunoscute ca inundabile, ca vulnerabile?

Ana Maria Pălăduş: „În ceea ce priveşte schimbările climatice, discutăm foarte mult despre ce putem face să reducem impactul şi discutăm foarte puţin despre ce se poate face la nivel de adaptare şi rezilienţă şi despre ce trebuie făcut de către autorităţile locale. De altfel, nu prea avem planuri locale de rezilienţă şi adaptare climatică. Ce facem dacă avem valuri de căldură foarte ridicate trei săptămîni la rînd, cum am avut vara aceasta?”

Înainte de precipitațiile abundente, am avut secetă, multe rîuri au secat în România. De ce avem acum aceste fenomene extreme?

Roxana Bojariu: „Nu doar România experimentează noul tip de climă. Ne îndreptăm spre o nouă ordine climatică peste tot. Evident că în fiecare loc, în funcţie de factorii locali, simţim nuanţat această proiecţie a semnalului global. Avem, într-adevăr, episoade de secetă dar asta nu exclude episoadele cu precipitaţii extreme, pentru că avem vecinătatea Mării Negre, o sursă de vapori de apă foarte importantă, care devine din ce în ce mai caldă. Încălzirea globală nu înseamă doar încălzirea aerului, ci şi încălzirea mărilor, oceanelor, înseamnă creşterea nivelului oceanului planetar.”

Cum ar trebui să reacţionăm ca să stăpînim aceste fenomene extreme?

Ana Maria Pălăduş: „E bine să nu considerăm că sîntem stăpînii naturii şi că putem s-o controlăm. Cred că trebuie să avem o perspectivă mai umilă şi să înţelegem că noi, prin actele noastre, am produs nişte lucruri care acum se cam întorc împotriva noastră. Şi să nu avem miopia dezastrelor, adică să învăţăm din astfel de experienţe, chiar dacă sînt traumatice, pentru că ele vor continua să vină. Ar trebui să ne reapropiem de ştiinţă, să ne deschidem pentru aceste subiecte, care apar prea puţin în presă. Problema climatică e doar o manifestare din această societate a multiplelor crize. Avem o criză a biodiversităţii, a resurselor naturale, o criză socială. E o datorie şi a autorităţilor şi a altor actori să integreze aceste preocupări în ceea ce fac.”

Roxana Bojariu: „La nivel european e acum o mare dezbatere pe tema raportului Draghi. La noi în ţară văd doar dezbateri pe teme minore. În raportul Draghi e clar prezentată situaţia de multicriză în care se află inclusiv Europa unită şi din care trebuie să ieşim cu toţii. Aşa cum ne comportăm noi acum, sîntem o piatră de moară la piciorul Europei unite. Pensiile speciale au avut repartizat din buget anul trecut de 4 ori mai mult decît fondurile pentru cercetare şi inovare. Raportul Draghi spune că în inovare, în cercetare stă creşterea productivităţii şi dezvoltarea pe mai departe a Uniunii Europene. Noi nu mergem în sensul ăsta, din păcate, şi dezbatem teme minore la nivel de campanii electorale.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

  continue reading

760 episódios

Artwork
iconCompartilhar
 
Manage episode 441458579 series 2793598
Conteúdo fornecido por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural. Todo o conteúdo do podcast, incluindo episódios, gráficos e descrições de podcast, é carregado e fornecido diretamente por Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural, Matei Martin, and Adela Greceanu la Radio România Cultural ou por seu parceiro de plataforma de podcast. Se você acredita que alguém está usando seu trabalho protegido por direitos autorais sem sua permissão, siga o processo descrito aqui https://pt.player.fm/legal.

Au fost din nou temperaturi record în această vară, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Care sînt cauzele și la ce să ne așteptăm în continuare? Cum ne adaptăm la noua ordine climatică? Le-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21.

De ce e nevoie pe termen mai lung pentru zonele cunoscute ca inundabile, ca vulnerabile?

Ana Maria Pălăduş: „În ceea ce priveşte schimbările climatice, discutăm foarte mult despre ce putem face să reducem impactul şi discutăm foarte puţin despre ce se poate face la nivel de adaptare şi rezilienţă şi despre ce trebuie făcut de către autorităţile locale. De altfel, nu prea avem planuri locale de rezilienţă şi adaptare climatică. Ce facem dacă avem valuri de căldură foarte ridicate trei săptămîni la rînd, cum am avut vara aceasta?”

Înainte de precipitațiile abundente, am avut secetă, multe rîuri au secat în România. De ce avem acum aceste fenomene extreme?

Roxana Bojariu: „Nu doar România experimentează noul tip de climă. Ne îndreptăm spre o nouă ordine climatică peste tot. Evident că în fiecare loc, în funcţie de factorii locali, simţim nuanţat această proiecţie a semnalului global. Avem, într-adevăr, episoade de secetă dar asta nu exclude episoadele cu precipitaţii extreme, pentru că avem vecinătatea Mării Negre, o sursă de vapori de apă foarte importantă, care devine din ce în ce mai caldă. Încălzirea globală nu înseamă doar încălzirea aerului, ci şi încălzirea mărilor, oceanelor, înseamnă creşterea nivelului oceanului planetar.”

Cum ar trebui să reacţionăm ca să stăpînim aceste fenomene extreme?

Ana Maria Pălăduş: „E bine să nu considerăm că sîntem stăpînii naturii şi că putem s-o controlăm. Cred că trebuie să avem o perspectivă mai umilă şi să înţelegem că noi, prin actele noastre, am produs nişte lucruri care acum se cam întorc împotriva noastră. Şi să nu avem miopia dezastrelor, adică să învăţăm din astfel de experienţe, chiar dacă sînt traumatice, pentru că ele vor continua să vină. Ar trebui să ne reapropiem de ştiinţă, să ne deschidem pentru aceste subiecte, care apar prea puţin în presă. Problema climatică e doar o manifestare din această societate a multiplelor crize. Avem o criză a biodiversităţii, a resurselor naturale, o criză socială. E o datorie şi a autorităţilor şi a altor actori să integreze aceste preocupări în ceea ce fac.”

Roxana Bojariu: „La nivel european e acum o mare dezbatere pe tema raportului Draghi. La noi în ţară văd doar dezbateri pe teme minore. În raportul Draghi e clar prezentată situaţia de multicriză în care se află inclusiv Europa unită şi din care trebuie să ieşim cu toţii. Aşa cum ne comportăm noi acum, sîntem o piatră de moară la piciorul Europei unite. Pensiile speciale au avut repartizat din buget anul trecut de 4 ori mai mult decît fondurile pentru cercetare şi inovare. Raportul Draghi spune că în inovare, în cercetare stă creşterea productivităţii şi dezvoltarea pe mai departe a Uniunii Europene. Noi nu mergem în sensul ăsta, din păcate, şi dezbatem teme minore la nivel de campanii electorale.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

  continue reading

760 episódios

כל הפרקים

×
 
Loading …

Bem vindo ao Player FM!

O Player FM procura na web por podcasts de alta qualidade para você curtir agora mesmo. É o melhor app de podcast e funciona no Android, iPhone e web. Inscreva-se para sincronizar as assinaturas entre os dispositivos.

 

Guia rápido de referências